Bolile capsunilor generalitati

Bolile capsunilor, micoze


Ca celelalte plante şi căpşunul se poate îmbolnăvi. Bolile căpşunilor pot fi cauzate de agresiunea microorganismelor de tipul virușilor, bacteriilor și ciupercilor, sau de acțiunea paraziților Acestora se adaogă și alți factori de natură climatică și ambientală: stagnările sau lipsa apei, căldura sau frigul excesiv și alte situații când plantele nu găsesc condiții optime de viață. Planta bolnavă arată în mod evident starea patologică îşi schimbă evident caracteristicile. Bolile produse de ciuperci se manifestă prin apariţia pe frunze a unor pete, prin necrozarea ţesuturilor plantei, putrezirea fructelor, sau în cazul pătării albe prin apariţia uni puf albicios pe frunze. Cea mai mare parte din bolile căpşunului se manifestă prin apariţia unor pete pe frunze, numele lor popular vine de la culoarea pe care o au petele când boala începe să se manifeste. Pătarea albă se manifestă prin apariţia pe frunze a unor pete de culoare roşie violacee la început; pe măsură ce boala evoluează  devin cenuşiu albicioase. Petele sunt circulare cu un diametru de 2-4 milimetri şi este favorizată de umiditatea ridicată şi vârsta plantei. Pătarea roşie, vizibilă pe frunze şi flori, se manifestă prin apariţia unor pete mici roşii cu diametru de 1-5 milimetri. Petele se măresc, ocupă toată frunza care devine brun-roşcată. Se transmite prin frunzele moarte şi este favorizată de umiditate şi temperaturi ridicate. Pătarea brună, se poate observa prin apariţia pe frunze a unor pete roşii-violacee cu diametrul de 2-3 milimetri; pe măsură ce boala evoluează petele se măresc, ajung la dimensiuni de 2-3 centimetri, ţesuturile necrozează, frunzele atacate se usucă şi cad. Boala se transmite prin frunzele rămase la sol din anul anterior.

patarea albapatarea rosie  

Masuri de prevenire a bolilor la capsuni

Făinarea, vizibilă pe ambele părţi ale frunzei prin apariţia unui puf albicios. Boala atacă şi fructele. Boala se transmite prin resturile vegetale în condiţii de umiditate ridicată. Putregaiul cenuşiu, se manifestă pe putregaiul capsunilorflori şi fructe prin apariţia unui mucegai cenuşiu, fructele devin cenuşii, putrezesc şi cad. Umiditatea ridicată favorizează evoluţia bolii. Mana se observă prin apariţia unor frunze ofilite la baza plantei, planta rămâne mică, frunzele necrozează cauzând putrezirea plantei. Ciuperca rămâne activă la nivelul solului circa 8 ani. Veştejirea plantelor, are ca efect reducerea masei vegetative a plantelor şi a productivităţii. Se observă pe timp secetos, frunzele devin brune pe margini 3-4 milimetri, pe rădăcini şi colet zona lemnoasă devine brună. Boala se transmite prin înţepăturile insectelor, are o evoluţie rapidă, ciuperca rămâne activă la sol o perioadă îndelungată. Dintre bolile produse de bacterii la căpşun arsura bacteriană este una dintre cele mai periculoase; se manifestă prin apariţia pe frunze a unor pete unghiulare de circa 4 milimetri, cu un aspect de pată translucidă cu contur neregulat, de culoare brună. Dacă boala este avansată se pot vedea scurgeri de exsudat bacterian. Boala se transmite prin frunzele căzute la sol. Dintre viroze periculoasă este  încreţirea frunzelor care se manifestă prin apariţia unor pete necrotice pe frunze cu aspect neregulat. Boala este transmisă de afide. Pentru a limita răspândirea bolilor la căpşuni la jumătatea lunii martie se pot face unul sau două tratamente preventive  cu insecticide şi fungicide acceptate de agricultura biologică la recomandarea unui specialist. O măsură importantă de prevenire este şi asigurarea de condiţii optime de viaţă şi respectarea tehnologiilor de cultivare corespunzătoare pentru plantele de căpşuni.

incretirea frunzelorarsura bacteriana

Bolile plantelor

Generalitati, boli la plante

Prevenirea bolilor bacteriene se face eliminând resturile vegetale din grădină, sterilizând uneltele de lucru, eliminând stagnările de apă, favorizând circulația aerului și pătrunderea luminii.

Bolile capsunilor

Pregatirea terenului

Pregatirea terenului pentru cultivarea rosiilor incepe toama, de preferinta distribuind ingrasaminte organice: gunoi de grajd sau compost.

Bolile rosiilor

Pregatirea terenului

Lucrarile de pregatire a terenului pentru cultura de vinete incepe toamna, pentru inceput se elimina toate resturile vegetale , se aduna si se pot pregati pentru compostare.

Copyright © Gradina de acasa 2 studio